Habitate

Tipuri de habitate prezente în sit conform Formularului Standard Natura 2000 pentru situl ROSCI0092 Igniș:

Definiția habitatelor naturale - zonele terestre, acvatice sau subterane, în stare naturala sau seminaturala, ce se diferentiaza prin caracteristici geografice, abiotice si biotice;

Caracteristicile habitatelor naturale din situl Natura 2000 Ignis sunt prezentate în cele ce urmeaza:

NATURA 2000: 9110 Luzulo-Fagetum beech forest

Asociații vegetale:Festuco drymeiae – Fagetum Morariu et al.1968

Tipuri de ecosisteme: 3336 Faget cu Festuca altissima, 4136 Faget cu Festuca drymeia.

Răspândire:în  toți Carpații românesti, în regiunea de munte și, în parte, pe dealurile înalte, în etajul nemoral, inclusiv in situl Natura 2000 Ignis.

Stațiuni:Altitudini: 500-1200 m. Clima: T = 8,0 - 4,5 °C, P= 700 – 1100 mm. Relief: versanți mediu – puternic înclinați cu expoziții diferitie, culmi. Roci: variate, șisturi cristaline, conglomerate, gresii, chiar calcaroase, roci eruptive. Soluri: de tip districambosol, luvisol, slab – semischeletice, mediu profunde, moderat acide, mezobazice, reavane.

Structura:Fitocenoze edificate de specii europene-balcanice, mezoterme, mezofite, mezotrofe. Stratul arborilor, constituit exclusiv din fag (Fagus sylvatica  ssp. sylvatica la altitudini mari, ssp. moesiaca la atitudini mici), sau cu puțin amestec de paltin la munte (Acer pseudoplatanus), brad (Abies alba), la altitudini mari, gorun (Quercus petraea), carpen (Carpinus betulus), plop tremurator (Populus tremula), ulm (Ulmus glabra), cireș (Cerasus avium) la altitudini mici; are acoperire ridicată (80-90%) și înălțimi de 23-28 m la 100 de ani. Stratul arbustilor, relativ slab dezvoltat, cu exemplare de Sambucus racemosa, S. nigra, Corylus avellana, Crataegus monogyna, Evonymus europaea, Daphne mezereum ș.a. Stratul ierburilor și subarbuștilor: dominat de Festuca drymeia ca strat acoperitor pe suprafețe mari sau în pâlcuri de diferite dimensiuni; participă elemente din “flora de mull” și din flora acidofilă, mai rar Rubus hirtus.

Valoare conservativă:redusă

Compoziție floristică:Specii edificatoare: Fagus sylvatica ssp. sylvatica. Specii caracteristice: Festuca drymeia. Alte specii importante: Galium odoratum, Calamagrostis arundinacea, Carex pilosa, Dentaria bulbifera, Euphorbia amygdaloides, Lamium galeobdolon, Lathyrus vernus, Luzula luzuloides, Poa nemoralis, Pulmonaria obscura, Scrophularia nodosa, Viola rechenbachiana ș.a.

Factori limitativi: Cauze naturale (doborâturi de vânt, viituri), dar mai ales antropo-zoogene, între care pe un loc important se situează exploatările forestiere iraționale, ilegale, pășunatul intensiv, poluarea ecosistemelor forestiere cu deșeuri industriale și menajere, incendierile, intensificarea activităților de turism, colectarea necontrolată a speciilor de plante cu valoare economică.

NATURA 2000: 9130 Asperulo-Fagetum beech forests

Asociații vegetale:Carpino-Fagetum Paucă 1941

Tipuri de ecosisteme:4116 Făget cu Asperula-Asarum-Stellaria,  4216 Făget cu carpen cu Asperula-Asarum-Stellaria, 4316 Făget amestecat cu Asperula-Asarum-Stellaria

Răspândire:în toate dealurile peri- și intra- carpatice, ca și în partea inferioară a Carpaților, în etajul nemoral.

Suprafețe:circa 585.000 ha, din care 290.000 ha în dealurile vestice și Carpații Occidentali, 180.000 ha în dealurile și munții Carpaților Meridionali, 80.000 în dealurile și munții Carpații Orientali, 30.000 în Podișul Transilvaniei.

Stațiuni:Altitudini: 300-800 (1000) m. Climă: T=9,0-6,0°C, P=650-850 mm. Relief: la altitudini sub 700 m numai pe versanți umbriți și văi, chiar pe versanți însoriți cu vechi alunecări; la altitudini peste 700 m, pe versanți cu diferite înclinări și expoziții, culmi, platouri. Roci: în general moloase (alternanțe de argile, nisipuri, pietrișuri), marne, gresii calcaroase, calcare, șișturi (la munte). Soluri: de tip eutricambosol, luvosol, profunde, slab acide, eubazice, umede, eutrofice.

Structura:Fitocenoze edificate de specii europene, nemorale și balcanice, mezoterme, mezofile, mezo-eutrofe. Stratul arborilor,compus exclusiv din fag (Fagus sylvatica ssp. sylvatica), sau cu amestec redus de carpen (Carpinus betulus), iar diseminat gorun (Quercus petraea), cireș (Cerasus avium),paltin de munte (Acer pseudoplatanus), sorb de câmp (Sorbus torminalis), ulm (Ulmus glabra, U.minor), frasin (Fraxinus excelsior), tei pucios (Tilia cordata). În cazul când proporția speciilor de amestec depășește 50% se formează așa numitele făgete amestecate. Acoperirea realizată de arboret este de 80-100%, iar înălțimea atinsă de fag la 100 de ani este de 25-35m. Stratul arbuștilor, cu dezvoltare variabilă, în funcție de acoperirea realizată de arboret, este compus din Corylus avellana, Crataegus monogyna, Evonymus europaeus, Staphylea pinnata, Cornus sanguinea, Sambucus nigraș.a. Stratul ierburilor și subarbuștilor, cu dezvoltare variabilă, conține specii din flora de mull (Galium odoratum, Asarum europaeum, Stellaria holostea, Carex pilosa,


Figura nr. 3 Erythronium dens canis var niveum

Valoare conservativă:redusă

Compoziție floristică: Specii edificatoare: Fagus sylvatica ssp. sylvatica cu frecvență mai mică, Carpinus betulus. Specii caracteristice: nu sunt; posibil Erythronium dens-canis, cât și speciile alianței Lathyro-Carpinion (Carpinus betulus, Cerasus avium, Tilia cordata, Melampyrum bihariense, Dactylis polygama, Ranunculus auricomus, Stellaria holostea, Crocus heuffelianus, Lathyrus hallersteini). Alte specii importante: dominantă primăvara este Dentaria bulbifera; cu frecvență mare se înâlnesc Anemone ranuncuoides, A.nemorosa, Asarum eurpaeum, Galium odoratum, Carex sylvatica, Dactylis polygama, Lamium galeobdolon, Lathyrus vernus, Milium effusum, Mercurialis perennis, Primula vulgaris, Pulmonaria oficinalis, Sanicula euopaea, Viola reichenbachiana, precum și unele specii sud-europene (Melittis melissophyllum, Campanula persicifolia, Lathyrus niger), în locuri umede, primăvara, solul este acoperit cu Allium ursinum.

Factori limitativi: Cauze naturale (doborâturi de vânt, viituri), dar mai ales antropo-zoogene, între care pe un loc important se situează exploatările forestiere iraționale, ilegale, pășunatul intensiv, poluarea ecosistemelor forestiere cu deșeuri industriale și menajere, incendierile, intensificarea activităților de turism, colectarea necontrolată a speciilor de plante cu valoare economică.

Natura 2000: 3220 Vegetație herbacee de pe malurile râurilor montane

Descriere: Grupări mai mult sau mai puțin compacte de specii pioniere, instalate pe prundișurile râurilor cu regim de scurgere alpin și debite mari vara, sau în jurul izvoarelor, uneori pe terenuri plane, cu apă stagnantă. Habitatul se întâlnește din etajul colinar și montan inferior până în subalpin, deci comunitățile vegetale sunt adesea bogate în specii alpine. Grupări mai mult sau mai puțin compacte de specii pioniere, instalate pe prundișurile râurilor cu regim de scurgere alpin și debite mari vara, sau în jurul izvoarelor, uneori pe terenuri plane, cu apă stagnantă. Habitatul se întâlnește din etajul colinar și montan inferior până în subalpin, deci comunitățile vegetale sunt adesea bogate în specii alpine.

Distribuție –prezent in Europa, in Carpati, inclusiv in situl Natura 2000 Ignis.

Specii representative, specii edificatoare și caracteristice:Chrysosplenium alpinum, Chrysosplenium alternifolium, Saxifraga stellaris, Philonotis seriata, Swertia punctata, Caltha laeta, Calamagrostis pseudophragmites, Cardamine opizii, Ligularia sibirica, Brachytecium rivulare, Carex remota, Doronicum carpaticum, Cratoneuron commutatum.

Alte specii importante: Cardamine amara, Saxifraga aizoides, Dryas octopetala, Epilobium alsinifolium, E. palustre, E. dodonaei, Silene pusilla, Chaerophyllum hirsutum, Stellaria nemorum, Viola biflora, Deschampsia caespitosa, Aconitum tauricum, Ranunculus repens, Agrostis stolonifera, Elymus repens, Juncus effusus.

Condiții staționale și factori limitativi - Altitudinea este în general cuprinsă între (500) 600 și 2000 (2200) m. Clima se caracterizează prin temperaturi medii anuale de -1 până la 8 grade C și precipitații medii anuale de 800 până la 1200 (1400) mm. Relieful este reprezentat de pante, uneori mai accentuate, și de terenuri plane, înmlăștinite. Substratul este acid sau bazic, cu hidrisoluri de la acide la mezobazice, jilav umede – ude.

Factori limitativi:variația debitelor râurilor și izvoarelor, nivelul apei freatice, răscolirea solului în zonele unde se adapă animalele.

Natura 2000: 7110 Turbării active

Descriere -Acest tip de habitat cuprinde vegetația mlaștinilor oligotrofe, foarte sărace în nutrienți minerali, provenite în principal din apele de precipitații, cu o reacție puternic acidă (pH 3,5-4,5), localizate de regulă în zonele microdepresionare din etajul montan al Carpaților românești și formate predominant din specii acidofile de Cyperaceae, Ericaceae șiSphagnaceae oligotrofe.

Distribuție –Muntii Gutai, inclusiv in Ignis, Vlaschinescu, Taul lui Dumitru, etc.

Specii reprezentative - Andromeda polifolia, Carex pauciflora, Drosera rotundifolia, Empetrum nigrum, Eriophorum vaginatum, Oxycoccus microcarpus, Oxycoccus palustris, Scheutzeria palustris (figura nr.4), Drosera rotundifolia (figura nr. 5), Sphagnum magellanicum, Sphagnum fuscum, Sphagnum rubellum, Sphagnum fallax, Sphagnum capillifolium, Sphagnum girgensohnii, Polytrichum strictum, Pohlia sphagnicola.

 

Figura nr. 4 Scheutzeria palustris

Figura nr. 5. Drosera rotundifolia

 

Condiții staționale și factori limitativi - Altitudine: 900-1600 m; Sol: histosol; Clima: T: 5-1,5oC; P=950-1100 mm; Relief: terenuri plane sau microdepresionare; Substratul: turbă cu grosimi variabile între 3-10 m, cu conținut foarte ridicat în materie organică (98%), sărace în cenușă (2%), și cu o reacție puternic acidă (pH 3,8-4,5).

Factori limitativi:deficit în precipitații, substrat edafic permeabil, relief cu pante înclinate.

Natura 2000: 6410 Pajiști cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae)

Descriere -Pajiștile de Molinia sunt răspândite din câmpie până în regiunea munților, pe soluri mai mult sau mai puțin umede și sărace în azot și fosfor. Ele se mențin prin management extensiv, câteodată printr-un cosit toamna târziu, și corespund unui stadiu de deteriorare al mlaștinilor turboase drenate.

Acest habitat este reprezentat prin mai multe subtipuri: subtipul 37.311 se dezvoltă pe soluri neutro-alcaline până la calcaroase, cu nivel variabil de apă freatică, fiind relativ bogat în specii (Eu-Molinion); solul este uneori mlăștinos și devine uscat în timpul verii; subtipul 37.312 este întâlnit mai mult pe soluri acide specifice pentru Junco-Molinion, fiind pajiști sărace în specii.

Distribuție –in Maramureș in muntii Gutai, inlcusiv in Ignis.

Specii reprezentative - Molinia coerulea, Dianthus superbus, Cirsium tuberosum, Colchicum autumnale, Narcissus poeticus ssp. radiiflorus, Inula salicina, Silaum silaus, Sanguisorba officinalis, Serratula tinctoria, Tetragonolobus maritimus, Galium boreale, Ranunculus polyanthemos, Gentiana pneumonanthe, Juncus atratus, Iris sibirica, Stachys officinalis, Selinum carvifolia, Viola persiciflora, Viola palustris, Galium uliginosum, Crepis paludosa, Juncus conglomeratus, Ophioglossum vulgatum, Inula britannica, Lotus uliginosus, Potentilla erecta, Carex pallescens, Peucedanum rochelianum.

Condiții staționale și factori limitativi -Preferă depresiunile și terasele situate între 300 m și 900 m alt. în climat cu temperatura medie anuală între 6°C și 9°C și precipitații între 700 mm și 950 mm/an. Solurile sunt brune luvice și brune acide, adesea gleice sau uneori turboase.

Natura 2000: 91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion)

Descriere –Acest tip de habitat grupează fagetele (Fagus sylvatica) si la limita superioara a zonelor si amestecurile de fag cu brad (Abies alba) sau molid cu Pulmonaria rubra; pădurile de fag (Fagus sylvatica) cu Symphytum cordatum și pădurile de fag (Fagus sylvatica) cu Phyllitis scolopendrium. Habitatul se întâlnește în etajul montan din Carpații românești.

Distribuție– prezent pe arii largi in situl Natura 2000 Ignis.

Specii reprezentative -Fagus sylvatica ssp. Sylvatica, Picea abies, Abies alba, Acer pseudoplatanus, Pulmonaria rubra, Symphytum cordatum, Cardamine glanduligera (syn Dentaria glandulosa), C. bulbifera, Leucanthemum waldsteinii, Ranunculus carpaticus, Phyllitis scolopendrium, Aconitum moldavicum, Hepatica transsylvanica, H. nobilis, Galium odoratum, Actaea spicata, Asarum europaeum, Helleborus purpurascens, Euphorbia carniolica, Saxifraga rotundifolia, Silene heuffelii, Hieracium transsylvanicum, Festuca drymeia, Calamagrosis arundinacea, Luzula luzuloides. Aceste paduri adapostesc si un numar semnificativ de fungi, atat micromicete cat si macromicete, specii unele destul de inedite (figura nr. 6).

Condiții staționale și factori limitativi- Altitudine: (500)600-1400(1450) m; Clima: T=8,0-3,00C, P=750-1200 mm. Relief: versanți slab până la puternic înclinați cu expoziții diferite, platouri, culmi, vâlcele umede, coame, funduri de văi. Roci: variate, în special fliș, conglomerate, șisturi cristaline, gresii calcaroase, roci eruptive și metamorfice, bazice, intermediare, rar acide. Soluri de tip: eutricambosol, luvosol, stagnosol, litosol, rendzine, districambosol, superficiale-până la profunde, mai mult sau mai puțin gleizate, oligo-mezobazice, mezo-eubazice, eubazice, mezotrofice, eutrofice, slab-scheletice până la scheletice, slab acide-acide, jilave până la umede. Factori limitativi: cauze naturale (doborâturi de vânt, viituri), dar mai ales antropo-zoogene, între care pe un loc important se situează exploatările forestiere iraționale, ilegale, pășunatul intensiv, poluarea ecosistemelor forestiere cu deșeuri industriale și menajere, incendierile, intensificarea activităților de turism, colectarea necontrolată a speciilor de plante cu valoare economică.

Figura nr. 6. Clathurus archeri

Natura 2000: 6230* Pajiști montane de Nardus bogate în specii pe substraturi silicioase

Descriere -Pajiștile de țepoșică (Nardus stricta) sunt pajiști bine închegate, ocupând stațiuni cu caracter mezofil sau xerofil, pe soluri acide pe substrat silicios din etajul montan. În pajiștile încadrate în acest tip de habitat, acoperirea speciei Nardus stricta variază între 25-75%. Habitatele degradate din cauza suprapășunatului sunt excluse.

Distribuție -Munții Maramureșului si Muntii Gutai – Ignis.

Specii reprezentative- Nardus stricta, Botrychium lunaria, Hieracium auricula, Hypericum maculatum, Arnica montana, Campanula patuala ssp. abietina, Campanula serrata, Festuca tenuifolia, Luzula sudetica, Avenula versicolor, Carex sempervirens, Geum montanum, Viola declinata, Potentilla chrysocraspeda, Scorzonera purpurea ssp. rosea, Festuca nigrescens, Viola dacica, Hieracium pilosella,  Achillea stricta.

Condiții staționale și factori limitativi - Habitatul este prezent în etajele montan și subalpin la altitudini cuprinse între 600 și 1600 m. Cenoze heliofile, micromezoterme adesea oligotrofe, dezvoltate pe soluri brune podzolice și humico-silicatice cu reacție puternic acidă (pH 3.5-6.0). Temperatura medie anuală între -1,5°C și 6°C, iar precipitațiile

Natura 2000: 6520 Pajiști montane

Asociații vegetale: Cerastio holosteoidis ­Trisetum flavescenti Sanda et Popescu 2001 (Poo - Trisetum flavescetis auct. rom. non Knapp 1951), Trisetetum flavescentis (Schroter) Brockmann 1907.

Răspândire:Etajele montan inferior și mijlociu ale Carpaților din România.

Suprafețe:Aproximativ 10.000-12.000 ha.

Stațuni:Altitudine: 650-800 m.

Clima:T = 7-6°C; P = 700-800 mm.

Relief:versanț puțin înclinați cu expoziție nordică sau nord-estică. Roci: sisturi, conglo­merate. Soluri: eutricambosoluri, bogate în substanțe nutritive și moderat umede, neutre până la slab acide.

Structura:Fitocenozele de Trisetum flavescens au în compoziție numeroase specii de talie mare (60-80 cm), cu 0 acoperire de 80-95%. Alături de specia dominantă se dezvoltă frecvent: Agrostis capillaris, Phleum montanum, Cynosurus cristatus, Festuca pratensis, Arrhenatherum elatius, Onobrychis viciifolia, Leucanthe­mum vulgaris, Knautia arvensis, Campanula glomerata. Toate acestea sunt prezente în etajul superior care este bine structurat. Cel de al doilea etaj este de 20-35 cm înalțime, dintre care cele mai reprezentative sunt: Trifolium pratense, Anthyllis vulneraria, Lotus corniculatus, Luzula campestris, Gymnadenia conopsea, Carum carvi, Trifolium campestre, T. montanum, Cerastium holosteoides.

Valoare conservativă: - redusă

Compoziție floristică: Specii edificatoare: Trisetum flavescens, Cerastium holosteoides, Anthoxanthum odoratum, Briza media, Dactylis glomerata, Festuca pratensis. ­Specii caracteristice: Trisetum flavescens, Cerastium holosteoides. Alte specii importante:Agrostis capilaris, Poa pratensis, Trifolium pratensis, Onobrychis viciifolia, Lotus corniculatus, Rumex acetosa, Polygonum bistorta, Holcus lanatum, Leucanthemum vulgare, Daucus carota, Achillea millefolium, Silene vulgaris, Hypochaeris uniflora, Dianthus carthusia­norum, Leontodon autumnalis.

Natura 2000: 91D0 Turbării împădurite

Răriști sud-est carpatice de molid (Picea abies) și/sau pin silvestru (Pinus sylvestris) de tinoave

Asocialii vegetale: Sphagno - Piceetum Hartm.1942

Răspândire: în tinoavele din Gutai, Poiana cu brazi.

Suprafețe:reduse, câteva mii de ha

Stațiuni:Altitudini: 900-1600 T = 5,5-3,0°C, P = 950-1200 mm' = depresiuni, platouri, mai rar versanți slab înclinați. Substrat: turba acida. Soluri: histosoluri.

Structura: Fitocenoze edificate de specii boreale, oligoterme, higrofite, oligotrofe. Substratul arborilor, compus  din raristi de  molid (Picea abies), pe alocuri si cu pin silvestru (Pinus sylvestris), cu rare exemplare de mesteacan (Betula pe­ndula) si mesteceni pitici (Betula pubescens, B. nana):  au acoperire de 10-20%, uneori mai mult, și inaltimi de pana la 8-10 m la 100 de ani. Stratul arbustilor, reprezentat  prin putine exemplare de Salix aurita. Stratul ierburilor si subarbustilor, dominat de Vaccinium myrtillus, alaturi de care frecvent apare V. vitis-idaea, Oxycoccus  microcarpus, Doronicum austriacum, Myosotis sylvatica, Calamagrostis arundicea s.a. Stratul muschilor, gros, bine  dezvoltat, dominat de specii de Sphagnum (S. wulflanum, S.squarrosum, S. rossowii,  S. palustre, S. recurvum, S. quinquefolium, S. capillifolium).

Valoarea de conservare: foarte ridicată

Compoziție floristică: Specii edificatoare: pentru rariste: Picea abies, Pinus sylvestris, pentru tinov: S. wulflanum, S.squarrosum, S. rossowii. Specii caracteristice: S. rossowii, S. palustre. Alte specii importante: Orthilia secunda, Lycopodium annotinum, Huperzia sellago, Carex canescens, C. echinata, Crepis paludosa, Poa trivialis, Polytrichum commune, P. strictum, Pleurozium schreberi, Calispogea sphagnicola s.a.

Natura 2000: 91EO * Păduri aluviale cu Alnus glutiunosa și Fraxinus excelsior

Păduri sud-est carpatice de anin alb (Alnus incana) cu Telekia speciosa

Asociații vegetale:Telekio speciosae- Alnetum incanaeColdea (1986) 1991

Tipuri de ecosisteme:9117 Zavoi de anin alb cu Petasites- Telekia.

Raspandire: In luncile montane din toți Carpații României, în etajul boreal, inclusiv in Situl Natura 2000 Ignis.

Păduri sud-est carpatice de anin alb (Alnus incana) cu Telekia speciosa

Suprafețe: circa 4.000 ha, mai frecvent In Carpații Meridionali și Orientali.

Stațiuni:Altitudini 700-1700 m. Clima: T = 7,5-2°C, P = 800-1200 mm.

Relief:lunci montane înguste, versanți umeziți de izvoare. Roci: variate, calcaroase și silicioase, sub forma de pietrișuri, nisipuri grosiere. Soluri: de tip litosol, gleiosol, superficiale, scheletice, acide, mezobazice, permanent umede-ude, mezotrofice.

Structura:Fitocenoze edificate de specii europene, boreale. Stratul arborilor, compus exclusiv din anin alb (Alnus incana) sau cu puțin amestec de molid (Picea abies), brad (Abies alba), fag (Fagus sylvatica), la altitudini mai mici anin negru (A glutinosa) ș.a.; are acoperire de 80-100% și înălțimi de 15-25 m la 50 de ani. Stratul arbuștilor lipsește sau este slab dezvoltat, compus din Salix triandra, Corylus avellana, Lonicera xylosteum, Prunuspadus. Stratul ierburilor și subarbustilor, obișnuit puternic dezvoltat, dominat de Petasites albussi Telekia speciosa.

Valoare conservativă: foarte mare.

Compoziție floristică:Specii edificatoare: Alnus incana. Specii caracteristice: Telekia speciosa. Alte specii importante: Angelica sylvestris, Aegopodium podagraria, Athyrium filix-femina, Carex remota, Cardamine impatiens, Chaerophyllum hirsutum, Circaea lutetiana, Cirsium oleraceum, Dryopteris filix-mas, Glechoma hederacea, Geranium phaeum, Festuca gigantea, Impatiens noli-tangere, Mentha longifolia, Myosotis sylvatica, Matteuccia struthiopteris, Oxalis acetosella, Petasites hybridus, P. kablikianus, Ranunculus repens, Salvia glutinosa, Stachys sylvatica, Stellaria nemorum, Tussilago farfara, s.a. 

 Mercurialis perennis, Dentaria bulbifera).