Comunitati

Comuna Giulești

Este formată din satele: Berbești, Ferești, Mănăstirea și Giulești, aceasta din urmă fiind și reședința comunei. Toate cele patru sate sunt situate de-a lungul Râului Mara și Cosău.

Comuna Giuleștiface parte din zona etnografică a Țării Maramureșului cu tradiții puternice în creșterea animalelor și pășunat, dat fiind amplasarea acesteia în zona M-ților Țiganu, Pleșca și Brazi. Este o localitate mărginită de dealuri și M-ții Țiganu – Brazi, constituită din pârâuri repezi și curate de munte, afluenți ai râului Mara și Cosău cu un relief variat ca morfologie și complex din punct de vedere geologic.

Numărul de locuitorieste de 3386, iar amplasarea localități aparține drumului național DN18. Suprafața comunei este de8280 ha, din care: terenuri arabile 1080 ha, pășuni 1904 ha, fânețe 3971 ha, intravilant 840 ha și păduri 1008 ha.

Giuleștiul are un efectiv de 520 de gospodării la care se adaugă satele aparținătoare: Berbești – 650, Ferești – 180 și Mănăstirea – 61.

Densitatea populației (loc/km)este de 40,89% din care: 62% populație activă, 15% populație plecată la muncă în străinătate, 30% populație cu vârstă sub 30 de ani, 20% populație cu vârstă peste 60 de ani, populație în șomaj 5% și beneficiari de ajutor de șomaj 85 de persoane în comună.

Principalele resurse economice: Lemnul și produse secundare, produse animaliere și balast.

Creșterea animalelor: bovine 1695 - efective, ovine – 3555 efective, porcine - 2434 efective, cabaline – 436 efective, păsări – 6450 efective, albine - stupi: 32 familii.

Etnicitate: română

 

Săpânțaeste o comună în extremitatea nord-vestică a României (județul Maramureș), pe râul Tisa, în Depresiunea Maramureșului Vestic, la poalele Munților Igniș. Este o localitate mărginită de dealuri, constituită din pârâuri repezi și curate de munte, afluenți ai râului Săpânța și cu un relief variat ca morfologie și complex din punct de vedere geologic.

Numărul de locuitorieste de3280, iar amplasarea localități aparține drumului național DN18.

Suprafața comuneieste de13 500 ha, din care: terenuri arabile 500 ha, pășuni 2900 ha, fânețe 2890 ha, intravilant 336 ha și păduri 6500 ha.

Săpânța are un efectiv de 1241 de gospodării.

Densitatea populației (loc/km)este de 24,29 din care: 52% populație activă, 57% populație plecată la muncă în străinătate, 30% populație cu vârstă sub 30 de ani, 10% populație cu vârstă peste 60 de ani, populație în șomaj 42 și beneficiari de ajutor de șomaj 31 de persoane în comună.

Principalele resurse economice: agricultură, prestări servicii, comerț, agroturism, meșteșugul artizanal, țesut cergi și covoare din lână, pictat icoane pe sticlă

Creșterea animalelor: bovine 850 - efective, ovine – 5500 efective, porcine - 1500 efective, cabaline – 280 efective, păsări – 5800 efective.

Etnicitate: română

Comuna Ocna Șugatageste amplasată în bazinul superior al pârâului Valea Sărată (afluent al Cosăului, el însuși tributar al râului Mara), aflată în partea de centru nord-vest a județului Maramureș, la 59 km de municipiul Baia Mare și la 18 km de municipiul Sighetu Marmației. Ocna - Șugatag este reședință de comună și are trei sate aparținătoare: Hoteni, Breb și sat Șugatag. În zona fostelor ocne de sare se află 8 lacuri (care se situează pe primele locuri în Europa din punct de vedere al salinității), izvoare cu apă sărată, aflorimente de sare native, floră și faună specifice. Atmosfera este încărcată de ioni negativi benefici, datorită prezenței pădurilor, livezilor și lacurilor saline.

Numărul de locuitorieste de4380, iar amplasarea localități aparține drumului județean DJ185. Suprafața comunei este de8520 ha, din care: terenuri arabile 1020 ha, pășuni 949 ha, fânețe 3738 ha, intravilant 263 ha și păduri 2492 ha.

Densitatea populației (loc/km)este de 51,05 din care: 55% populație activă, 27% populație plecată la muncă în străinătate, 24% populație cu vârstă sub 30 de ani, 21% populație cu vârstă peste 60 de ani, populație în șomaj 60 de persoane și beneficiari de ajutor de șomaj 65 de persoane în comună.

Principalele resurse economice: agricultură, agroturism, turism și stațiune balneară.

Creșterea animalelor: bovine 2157 - efective, ovine – 3630 efective, porcine – 1100 efective, cabaline – 465 efective, păsări – 4301 efective.

Etnicitate: 3730români, 395-maghiari, 85-rromi, 3-germani, 9-ucrainieni, 128-altele.

Comuna Deseștieste formată din satele: Mara, Hărnicești și Desești, aceasta din urmă fiind și reședința comunei. Toate cele trei sate sunt situate de-a lungul Râului Mara.

Numărul de locuitorieste de2680, iar amplasarea localități aparține drumului național DN18.

Desești are un efectiv de 349 de gospodării la care se adaugă satele aparținătoare: Hărnicești – 248 și Mara – 251.

Suprafața comuneieste de14409 ha, din care: terenuri arabile 630 ha, pășuni 1650 ha, fânețe 3160 ha, intravilant 90 ha și păduri 8860 ha pe comună, de stat și privat, 1050 ha comunală, putin privat, restul de stat.

Densitatea populației (loc/km)este de 18,60 din care: 60% populație activă, 200 persoane populație plecată la muncă în străinătate, 26,49% populație cu vârstă sub 30 de ani, 46,64% populație cu vârstă peste 60 de ani, populație în șomaj 720 de persoane și beneficiari de ajutor de șomaj 23-24 de persoane în comună.

Principalele resurse economice:lemnul și produse secundare, produse animaliere, piatră pentru cariere – 4.

Creșterea animalelor: bovine 1600 - efective, ovine – 2800 efective, porcine - 1200 efective, cabaline – 420 efective, păsări – 5000 efective.

Etnicitate:români

 

Comuna Sarasău,situată la granița cu Ucraina la o distanță de 7 km vest față de Sighetu Marmației, la o altitudine de 284 m. Relieful se prezintă ușor valuros din cauza dealurilor care o înconjoară, configurația terenului prezentând caracteristici de luncă în ceea ce privește amplasarea satului, iar 85% din suprafața terenului are configurație de pante. Valea Sarasăului care izvorăște din: Brișca, Fântâna Broaștei, Preluci și Uibaria, parcurge traseul Uliței Pădurii, brăzdând locul numit Zăvoi până la vărsarea în râul Tisa. Acesta parcurge teritoriul comunei pe o lungime de circa 5 km, având o adâncime de 1,50 m.

Numărul de locuitorieste de2500, iar amplasarea localități aparține drumului național DN19.

Sarasău are un efectiv de 765 de gospodării.

Suprafața comunei este de1952 ha, din care: terenuri arabile 425 ha, pășuni 462 ha, fânețe 470 ha, intravilant 45 ha și păduri 263ha.

Densitatea populației (loc/km)este de 128,07% din care: 55% populație activă, 25% populație plecată la muncă în străinătate, 33% populație cu vârstă sub 30 de ani, 30% populație cu vârstă peste 60 de ani, populație în șomaj 2% și beneficiari de ajutor de șomaj 98 de persoane în comună.

Principalele resurse economice:agricultură, comerț și turism.

Creșterea animalelor: bovine 385 - efective, ovine – 440 efective, porcine - 350 efective, cabaline – 50 efective, păsări – 3476 efective.

Etnicitate:români și ucrainieni.

 

Câmpulung la Tisa este atestată documentar din anul 1392 așezată în partea de nord a județului Maramureș, pe malul stâng al Tisei, pe o câmpie îngustă de unde îi și vine numele. Altitudinea maximă este de 280 m de la nivelul mării. Comuna se află la 12 km de municipiul Sighetu Marmației și la 70 km de municipiul reședință de județ Baia Mare unde se află și cel mai apropiat aeroport.

Numărul de locuitorieste de2413, iar amplasarea localități aparține drumului național DN19.

Câmpulung la Tisa are un efectiv de 870 de gospodării.

Suprafața comuneieste de3348 ha, din care: terenuri arabile 503 ha, pășuni 325 ha, fânețe 747 ha, intravilant 123 ha și păduri 1493ha.

Densitatea populației (loc/km)este de 72,7% din care: 40% populație activă, 20% populație plecată la muncă în străinătate, 25% populație cu vârstă sub 30 de ani, populație în șomaj 7% și beneficiari de ajutor de șomaj 30 de persoane în comună.

Principalele resurse economice:agricultură, comerț și turism.

Creșterea animalelor: bovine 385 - efective, ovine – 420 efective, porcine - 290 efective, cabaline – 55 efective, păsări – 2296 efective.

Etnicitate:români și ucrainieni..

 

Sighetu Marmației

Municipiul Sighetul Marmației este situat geografic în Nordul Maramureșului și al României, la granița cu Ucraina (47°55'43 N, 23°53'33 E). Aflat la 274 m altidtudine față de nivelul mării, orașul este mărginit de râurile Iza și Tisa. Accesul în municipiu este posibil atât pe calea ferată precum și rutier prin DN 18 și DN 19. Sighetul se află la 600 de km de București, 220 km de Cluj-Napoca, 65 km de Baia Mare și 105 km de Satu Mare. Legătura cu Ucraina se face rutier prin punctul de trecere a frontierei Sighet-Solotvino și feroviar prin punctul de trecere Câmpulung la Tisa (aflat la 12 km de oraș).

MunicipiulSighetu Marmației se încadrează în grupa orașelor mijlocii ale României, situat la confluența Iza-Tisa-Ronișoara, pe un fost ax de comunicație spre vest, amputat de fixarea graniței în anul 1920. Aria sa de influență are formă asimetrică, predominat pe malul stâng al Tisei. După deschiderea podului istoric peste Tisa, rolul de centru polarizator a fost reluat, dar la intensitate mult mai mică datorată statutului regiunii. Sighetu Marmației cuprinde o serie de cartiere, foste sate, bine delimitate teritorial, dar recenzate împreună: Iapa, Lazu Baciului, Valea Hotarului, Valea Cufundoasă și Șugăul. 

Suprafața orașului este de13536 ha, din care: terenuri arabile 1430 ha, pășuni 32013 ha, fânețe 3918 ha, intravilant 1694 ha și păduri 4704ha.

Zona de influență a municipiului Sighetu Marmației este cea mai extinsă din spațiul studiat, dar delimitată și cu caracteristici bine marcate: populație rurală în regres de unde și o puternică îmbătrânire a populației. Populația urbană este în ascensiune continuă prin dinamica naturală dar și printr-un bilanț demografic teritorial pozitiv. Structura etnică și confesională este relativ omogenă cu elemente mixte, mai ales in culoarul Tisei. Principalul centru urban Sighetu Marmației, își exercită influența cea mai puternică până la 20km, fapt demonstrat de analiza și sinteza tuturor datelor regionale.

Principalele resurse economice:agricultură, comerț, turism, prelucrarea lemnului, prestări servicii și agroturism.

Economia.Datorită poziției sale la răscurecea unor vechi drumuri, orașul a fost dintotdeauna un important centu economic. Sighetul a fost și în trecut un centru de export pentru cherestea, vite și fructe. În deceniile 7 și 8 ale secolului trecut, municipiul Sighetu Marmației a cunoscut o importantă dezvoltare economică, el asigurând 49% din exportul județului Maramureș. După revoluție, Combinatul de prelucrare a lemnului, fabrica de tricotaje „Unitatea”, UPSA Maramureșeana, au fost înlocuite, prin pătrunderea capitalului privat, de o serie de societăți comerciale, dintre care amintim: S.C. Sigmob S.A., S.C.Sigstrat S.A., S.C. Steilllmann Bukarest Romania S.R.L., S.C. Mimo. S.R.L., S.C.Prima Fashion S.R.L., S.C. Mecanica S.A., S.C. Orizont S.R.L., S.C. Consim S.A., S.C. ITA Production S.R.L., S.C. Transilvania Bois S.R.L., S.C. Vârsteana S.R.L

Odată cu construirea liniei ferate Salva – Vișeu, economia municipiului se dezvoltă ca urmare a posibilităților oferite de legăturile cu Moldova, Transilvania precum și cu capitala țării.

Industrializarea a adus, odată cu creșterea automatizării, extinderea unor domenii de producție ca: mobila, construcțiile de mașini, industria materialelor de construcții și industria textilă.

Ca și toată zona Maramureșului istoric, Sighetul încearcă o solidificare economică. Dacă până acum agricultura era un domeniu cu rezultate pozitive, în ultimii ani aceasta înregistrează o direcție negativă, în special datorită restângerii activității fermelor zootehnice. În prezent, capitalul privat controlează întreaga activitate a orașului, iar societățile comerciale sunt într-o continuă creștere.

Creșterea animalelor: bovine 1626 - efective, ovine – 2876 efective, porcine - 3049 efective, cabaline – 328 efective, păsări – 28000 efective și albine - 800 efective.

Etnicitate:români – 32.867 - 79.73%, greci – 1 – 0.0%, maghiari – 6.513 – 15.80%, evrei – 20 – 0.04%, ucraineni – 1.226 – 2.97%, cehi – 1 – 0.0%, romi(țigani) – 448 – 1.08%, polonezi – 1 – 0.0%, germani – 105 – 0.25%, italieni – 8 – 0.01%, ruși-lipoveni – 2 – 0.0%, armeni – 2 - 0.0%, turci – 2 – 0.0%, ceangăi – 1 – 0.0%, sârbi – 3 – 0.0%, slovaci – 1 – 0.0%, altă etnie – 17 – 0.04% și etnie nedeclarată – 2 – 0.0%.

 

Baia Mare

Municipiul Baia Mare este situat în partea vestică a județului Maramures, în depresiunea cu același nume, pe cursul mijlociu al Râului Săsar, la o altitudine medie de 228 m față de nivelul mării, fiind cuprins de coordonatele geografice 47°39' - 47°48' latitudine nordică și 23°10' - 23°30' longitudine estica.

În componența municipiului Baia Mare intră și localitățile Blidari, Firiza, Valea Neagră, Valea Borcutului, însumând o suprafață de 23.471 ha. La nord se învecinează cu Munții Ignișului, la sud cu localitățile Recea și Groși, la est cu orașul Baia Sprie și la vest cu comuna Tăuții Măgherăuș.

Municipiul Baia Mare, resedința județului Maramureș, este un important centru urban din nord-vestul României.

Este situat în partea vestică a județului,în depresiunea Baia Mare, pe cursul mijlociu al Râului Săsar, la o altitudine medie de 228 m față de nivelul mării, fiind cuprins de coordonatele geografice 47°39' - 47°48' latitudine nordică și 23°10' - 23°30' logitudine estică.

În componența municipiului Baia Mare intră și localitățile Blidari, Firiza, Valea Neagră, Valea Borcutului, însumând o suprafață de 23.471 ha.

La nord se învecinează cu Munții Ignișului, la sud cu localitățile Recea și Groși, la est cu orașul Baia Sprie și la vest cu comuna Tăuții Măgherăuș.

Datorită poziției sale geografice avantajoase, Baia Mare întruneste atributele unui însemnat nod rutier și feroviar, constituind punctul de convergență pentru localitățile din împrejurimi: Baia Sprie, Recea, Tăuții Măgherăuș.

Prin valențele sale actuale, municipiul Baia Mare se dovedește a fi un centru urban important din această parte a țării, având o dezvoltare dinamică specifică. Activităților economice tradiționale de până acum li se adaugă altele noi, care se doresc integrate în economia zonei.

Numărul de locuitori este de139870din care populație activă 58292 persoane.

Suprafata teritoriului administrativ însumeaza 23.573 ha din care 3.170 ha sunt terenuri agricole, 18.599 ha - terenuri silvice, cu preponderenta paduri, si 1.804 ha - constructii si alte destinatii.

Structura populatiei dupa etnie

Românii detin o pondere în populatia municipiului Baia Mare de 82.85% , în crestere cu 2.62% fata de 1992, chiar daca numarul lor a scazut cu 5401 persoane, respectiv cu 4.5%.

O scadere semnificativa s-a produs în rândul populatiei de etnie maghiara de la 17.39% la 14.79% (-5536 persoane); de etnie germana de la 0.64% la 0.35% (-481 persoane); de etnie evreiasca de la 0.06% la 0.04% (-34 persoane). Persoanele care s-au declarat rromi /tigani, cu 5.3% mai multi decât la recensamântul anterior (+104 persoane), detin în totalul populatiei o pondere de 1.50%. Populatia de etnie ucraineana înregistreaza o usoara crestere, de la 339 persoane la 346 persoane, detinând o pondere în total de 0.25%.