Descriere sit

Sit de importanța comunitară, desemnat prin Ordinul nr. 1964/2008 privind declararea siturilor de importanță comunitară ca parte a rețelei ecologice europene NATURA 2000 în România.

Suprafata sitului fiind de 19602 ha.

Valoarea conservativa a sitului Natura 2000 Ignis, in ceea ce priveste habitatele si biodiversitatea este amplificata de prezenta celor patru arii naturale protejate:

1.Mlaștina Poiana Brazilor

Este una dintre cele mai interesante mlaștini oligotrofe, având o suprafață de cca. 3 ha. Se caracterizeaza printr-un superlativ la nivelul tarii: reprezintă cea mai joasă stațiune a jneapanului din România (970 m) (figura nr. 8). Cuprinde exemplare de salamandra (Salamandra salamandra), tipică zonelor muntoase, fiind specie ocrotită în România, chiar specie amenințată.

                                            Mlaștina Poiana Brazilor

Alte specii prezente aici sunt: Triturus montandoni, Bombina variegata (Convenția de la Berna), Bufo bufo, Rana temporaria, Zootoca vivipara, Anguis fragilis, Vipera berus

 

2. Tăul lui Dumitru

Este o turbarie tipică, amplasata la circa 1150 m altitudine. În această zonă se pot găsi și ape de suprafață deschise. Suprafața ariei naturale este de cca. 6 ha, fiind înconjurată de vegetatie edificata de arbusti pitici si raristi de molid (asoc. Vaccinio-Picetum) (figura nr. 9).

Aria protejata cuprinde exemplare apartinand speciilor de faună care se găsesc în anexele Convenției de la Berna (Triturus montandoni si Bombina variegata), precum și specii din anexele OUG 57 (Bufo bufo si Vipera berus).

 

  

                            Tăul lui Dumitru

 

3. Cheile Tătarului

Este o rezervație hidro-geologică în văile râurilor Brazi și Runcu, la estul Munților Igniș. Cheile Tătarului sunt de fapt, un defileu fierăstruit în andezite piroxenice de Igniș-Mara, format prin coborârea treptată a nivelului de bază. Au versantul vestic aproape vertical, stâncos, cu surplomb, în timp ce versantul estic este constituit din grohotișuri și zone de pădure. Depresiunea vulcanică Tătaru, care are o rețea hidrografică importantă, a fost drenată prin Cheile Tătarului, apele sculptând un defileu în roci vulcanice dure. Vegetația constituita in special din specii de briofite si licheni, specifice peretilor de stanca,  poate fi exemplificata de următoarele specii de mare importanta:

Specii de licheni: Bacomyces corneus Flk., Bacomyces rezeus Pers., Candelariella aurela Hoffm. Zahlbr, Candelariella coraliza (Nyl) Magn., Candelariella mediana Nyl. Sm., Alectoria jubata Ach., Usmea florida Wigg., Usmea barbata Mot., Lepraria aeroginosum Sm., Lepraria sulphurea Ach., Lepraria chlerina Sch.

Briofite (mușchi): Marchantia polymorpha, Conocephalus conicus, Plagiochila asplenioides, Ptilium crista-castreusis, Dicranum scoporium, Campylium sommerfeltii, Pogonatum urnigerum, Mnium undulatum, Fontinalis antipyretica.

 

4.Mlaștina Iezeru Mare

Este situată la o altitudine de 1020 m, zona mlăștinoasă fiind înconjurată de fânețe montane mezofile (figura nr. 10).

Flora specifică a sitului cuprinde numeroase specii de floră caracteristice zonelor umede. Scopul principal al ariei naturale "Turbăria Iezerul Mare" este cel de conservare a diversității biologice.

 

              Mlaștina Iezeru Mare